Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

Ikâmet edilen şehir: Căinari, Republica Moldova
Kusurlu dil


Biyografi Alexei Mateevici

Personal Webpage Alexei Mateevici


 Bu yazar sayfasını erişmek için bu adresi kullan. : 

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Bunlar,bu yazarın en yeni metinleri

Yorumlar:

Uygulamalı kütüphaneye metinler sunuldu. :

Sayfa: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
şiirler 2010-05-07 (5850 başarlı)

Atunci când soarele apune : 1907
şiirler 2010-03-05 (6842 başarlı)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (9159 başarlı)

Cântarea slavei :
şiirler 2010-05-07 (5372 başarlı)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (7100 başarlı)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
şiirler 2010-03-05 (5367 başarlı)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
şiirler 2010-02-21 (7236 başarlı)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
şiirler 2010-03-05 (5813 başarlı)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (5075 başarlı)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (8874 başarlı)

Fie voia ta! :
şiirler 2010-05-07 (6633 başarlı)

Fratelui creștin : mai 1912
şiirler 2010-02-21 (5691 başarlı)

Frunza nucului : Tatei
şiirler 2010-05-07 (5566 başarlı)

Hristos : aprilie 1913
şiirler 2010-02-21 (5640 başarlı)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
şiirler 2010-02-21 (5209 başarlı)

Hristos în biserica Ierusalimului :
şiirler 2010-02-21 (4992 başarlı)

Hristos pruncul : decembrie 1912
şiirler 2010-02-26 (5227 başarlı)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
şiirler 2010-02-21 (5322 başarlı)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
şiirler 2010-02-26 (9123 başarlı)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
şiirler 2010-05-07 (5335 başarlı)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
şiirler 2010-02-21 (229539 başarlı)

Mama : decembrie 1914
şiirler 2010-02-21 (9713 başarlı)

Mângâiere : Martie 1910
şiirler 2010-03-05 (6249 başarlı)

Mântuirea : August 1910
şiirler 2010-03-05 (5390 başarlı)

Muncitorul :
şiirler 2010-05-07 (6087 başarlı)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
şiirler 2010-03-15 (5180 başarlı)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
şiirler 2010-05-07 (6586 başarlı)

Pocăința hoțului : martie 1910
şiirler 2010-02-21 (5216 başarlı)

Psalmul al 83-lea :
şiirler 2010-02-21 (5246 başarlı)

Un vis dorit : Iulie 1910
şiirler 2010-02-26 (5630 başarlı)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (8922 başarlı)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
şiirler 2010-05-07 (6914 başarlı)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (6012 başarlı)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
şiirler 2010-03-05 (8263 başarlı)

Biyografi Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.